Ziua mea. 30 sau 1! Depinde de reper! ;)

Ei, iata ca am reusit sa pun si eu pozele "pentru tot poporul"! :) Deh, dupa o varsta nu te mai misti asa repede... :) Mi-a placut foarte mult cum a iesit. Chiar m-am simtit foarte bine! Sper ca si cei invitati s-au simtit la fel! ;) (asa se zvoneste prin targ, ca a fost frumos, mancare buna, bautura multa! Asa se spune, nu stiu eu acum! :) ).

Au venit foarte multi. Imi pare rau ca n-au reusit sa vina toti, dar spre deosebire de alte dati toti au avut motive foarte serioase! Ei, si ar mai fi fost multa lume care mi-ar fi placut sa-mi fie aproape in aceste momente, dar ce sa-i faci, nu poti sa faci chiar cu toate lumile, nu incapeam toti! Stiu ca mi-au fost aproape cu gandul. Dar noi sa fim sanatosi si o sa ne vedem cu alte ocazii!

Si am primit si foarte multe telefoane, mesaje, mailuri si cred ca e primul an in care pot spune ca nu a uitat absolut nimeni (din cei la care ma asteptam, evident!), ba chiar am avut si surprize placute! Acum sunt momentele in care imi dau seama ca totusi am lasat ceva in urma mea si am reusit si eu, dupa posibilitati, sa influentez un piculet viata altora.

Ma bucur ca am atatia prieteni minunati care au fost alaturi de mine, indiferent prin ce modalitate! In "noua" mea viata e bine sa stii ca nu esti singur! ;)

Multumesc inca o data tuturor!

Si... sa ne vedem sanatosi la anu'!

Si-alta data, si-alta data, oooooooo s-o facem si mai si mai lata!

Ma-nclin! ;)

Format album:

by tigrecbigrec3

C'est moi!!!


Format slideshow:


Ziua mea 30 (and sexy!)

Ei da, se schimba! :)

Ce sa-i facem, ajungem si aici. Mai cu noroc, ca la mine, da' am ajuns! Iata ca incepe si varsta mea cu 3, sa fiu si eu in randul lumii. Pai se putea? Ei, cred ca de-acum e interesant, sa vedem cum devin lucrurile serioase. Nu asa, ca pana acum! :)

Imi aduc aminte acum fix 20 de ani, cand la serbarea de 10 ani erau tancurile prin fata geamului. Si noi, toti copii, vroiam sa vedem ce se intampla, iar ai mei ma luau de la geam pentru ca se tragea... Si ne inregistram pe magnetofon, asa era atunci, nu digitalele de azi, si au sters tot ca se auzea de la televizor ca a fugit Ceausescu si nu putea sa ramana inregistrat asta, ca daca venea securitatea... Ehei, ce vremuri. Nu ma gandeam eu atunci cum o sa fie la 30, mi se parea enorm de departe... Atunci si varsta de 20 de ani mi se parea la ani lumina, mai ales ca urma sa vina si mileniul urmator! "Si in anul 2000, cand nu vom mai fi copii..." Apropo de postul anterior... :)

Ata ete! Sanatosi sa fim si mergem inainte! Altceva nu-mi doresc decat sanatate si s-or rezolva si aseza toate.

Ma-nclin! In fata mea si a parintilor. Dar si a ocrotirii venite de undeva de mai sus, unde nu ajungi cu telecabina! :)

Hiuh, cu putina emotie, recunosc, merg mai departe. Pai, nu-i asa, trebuie sa traiesc FIECARE clipa! ;)

Respekt!

Dap, asta chiar imi place! Intr-un post anterior (pe care nu-l mai gasesc pentru ca am impresia ca nu l-am scris! :D) spuneam cat de mult imi place melodia "Noi in anul 2000". Iata ca acum a fost readusa in atentia mea de un "new-entry" pe piata muzicala din Romania: Guess Who. Piesa se numeste "Locul potrivit". Mi-a placut si videoclipul, in care am regasit o parte din jucariile si lucrurile copilariei. Foarte tare faza cu bananele in ziar de pe dulap! Ah, ce vremuri! :))

Enjoy! Si RESPEKT, Guess Who!

Tip: CD-ul lui e impreuna cu Gazeta Sporturilor. ;)

Din nou la butoane

Dap, am lipsit un pic din fata tastaturii. Desi degetelele mele ar fi dorit sa danseze un piculet pe ritm de idei proaspete... :) Ce sa-i faci, un mic medical. Cum??? Medical? Eu... mare? Ce surpriza! Ata ete, se mai 'bolnaveste omu', ce sa-i faci! Ma rog, nimic important... Doar ca am papat tot magneziul si am ramas fara. Da' fara rau! M-am "analizat" si a reiesit ca nu mananc deloc, desi eu mananc dublu fata de pana acum! Asa ca mi s-a recomandat o basculanta de magneziu. Si e muuult mai bine. Si mi s-a spus sa stau linistit, chiar daca a trecut mai mult de un an, corpul inca nu s-a refacut, a fost un soc prea mare pentru el si ii ia mult timp sa ajung unde era. Ma rog, au mai descoperit ca rinichiul drept a luat-o mai la vale cu aproape 2 cm, dar nu-i grav, asa se intampla cand slabesti brusc. Si o bila lenesa... Dar in rest sunt sanatos! :))) Numai ca stau mai tot timpul pe la doctori. Ce sa-i faci, cineva trebuie sa o faca si pe asta, nu? Daca am fost ales voluntar...

Si cum urmez sfatul doctorului, care mi-a spus sa ies si la aer, sa mai schimb atmosfera, am evadat cateva zile prin Moldova, ca nu mai fusesem. Cu un bonus la Poiana Brasov. Unde, culmea, nu mai statusem pana acum! Ciudat, nu? Si mi-a placut prin Moldova, chiar daca acum nu e o priveliste prea colorata, nici de vara, nici de toamna. Noroc cu vremea, care fost superba, soare si cald.

Am fost la Piatra Neamt, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Tirgu Neamt, Cetatea si Manastirea Neamt, Manastirile Agapia si Varatec. Tare mult vreau sa merg vara, la un gratar, e o zona foarte frumoasa, drumuri bune, chiar mi-a placut. Vreau sa spun ca au facut o treaba extraordinara cu Cetatea Neamt. Anul acesta s-a terminat restaurarea si arata superb! Am vazut poze de dinainte si era o ruina. Acum a fost reabilitata folosind schitele vremii. Si au pus si o sumedenie de informatii istorice. E ca orice obiectiv turistic din strainatate. Am stat vreo 2-3 ore, desi credeam ca in 15 min terminam. Foarte frumos, bravo lor. Ce mai trebuie sa lucreze e la acces, au interzis masinile (era si normal, nu ai unde sa parchezi, cetatile nu erau dotate cu loc de parcare pentru cotropitori! :))) ), dar nu poti urca decat la picior. Si e un urcus destul de abrupt, de 15 min. Nu pot zice ca a fost usor... Si ma gandesc la persoanele cu probleme, mai in varsta sau cu dizabilitati... Eu anul trecut n-as fi putut urca (atunci am inteles ce dificultati de acces au persoanele cu o mobilitate mai redusa din tara noastra). Ar fi fost bine sa puna o masina electrica, daca nu un funicular, asa cum e peste tot in lume. Stiu ca a fost refacuta cu fonduri europene, iar acestea impun niste conditii, inclusiv in ceea ce priveste accesul. Dar una peste alta, bine ca a fost restaurata si si-a recapatat splendoarea si importanta avuta cu multe sute de ani in urma.


Si am trecut si pe la Humulesti, mi-a placut cum e amenjat. Cred ca am fost in gimnaziu pe acolo, dar nu mai tineam minte. Oricum, bravo lor! Lumea lui Creanga e fabuloasa! Ete aici si bojdeuca:


Spre Poiana Brasov ne-am intors prin centrul tarii. Culmea, drumuri mai proaste ca in Harghita si Covasna n-am intalnit nicaieri... Oare de ce... Hm... Ca o paranteza, e tare frustrant sa suni la o banca si sa nu poti vorbi cu persoana respectiva pentru ca ea nu vorbeste limba tarii tale... Uf! Si la Borsec, e oribil, nimic nu s-a schimbat de 20 de ani incoace. Poate pentru ca nu se duce niciun roman pe acolo... :) Oricum, am ajuns la Poiana si, din pacate, singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa inchiriem biciclete. Aici, chiar daca ai bani, n-ai ce face. Ca romanul stie doar papi si nani. In rest, nimic. Si oricum, dupa o ora stiam toate drumurile de acolo. Cand ma gandesc cum e in Elvetia sau Austria, cate lucruri poti sa faci, cat interes este ca turistul sa se simta cat mai bine si sa-l tii cat mai mult in acele locuri. Si cat respect exista pentru el... Ai zeci de drumuri pentru bicicleta, te urci cu ea in telecabina si te plimbi pe munte o zi intreaga si nu treci de doua ori prin acelasi loc. Si poti merge pe jos, sa faci trekking, sunt zeci de trasee. Si ai piscina, terenuri de sport, minigolf, bowling etc, etc, etc. Nu mai vorbesc iarna... La Poiana singura preocupare majora si permanenta e sa te feresti de masini. Si cand te gandesti ca in Zermatt sunt interzise masinile si toata lumea e fericita. Ce tara frumoasa avem, pacat ca e locuita...

Ei, important e ca ne-am simtit bine. Dar abia astept sa merg in Alpi, sa inchiriez o bicicleta si sa ma dau de dimineata pana seara! Si apoi sa ma duc la piscina, ca a doua zi sa aleg unul dintre multe trasee de mers pe jos, bine marcate si intretinute!

Ete asa! :)

Piatra Neamt, de pe muntele Cozla. Se vede un baraj pe Bistrita.

Lacul Rosu.

Complexul domnesc din Piatra Neamt, al lui Stefan Cel Mare.

Manastirea Varatec.


Manastirea Agapia.

Vedere din Cetatea Neamt.

Cetatea Neamt.

Cetatea Neamt.

Cetatea Neamt.

Manastirea Neamt.

Atat! :D

Nu il cunosc, dar il pot ajuta pe Razvan Zainescu!

Pe intranet la Romtelecom a aparut povestea lui... Am devenit mult mai receptiv la aceste anunturi si, de cate ori am ocazia, incerc sa contribui si eu cu ce pot. Inseamna sa renunt la doua ciocolati intr-o saptamana, asa ca practic nu se simte. Dar daca multi ar renunta la doua ciocolati, cineva se va face bine... Sau va avea o sansa in plus!

Povestea lui o gasiti aici, e cel mai bine de citit direct de la sursa.

Mi-a atras atentia faptul ca este un baiat de varsta mea si a patit acest necaz din senin. E extrem de bulversant ca intr-un moment sa razi, sa fugi si sa te bucuri, iar in celelalt sa te trezesti pe un pat de spital, incapabil sa te misti... Povestea lui am trait-o si eu, cu diferenta ca dupa 7 luni eu am scapat de cosmar si, avand si un mare noroc (dupa cum au spus medicii), acum sunt bine si pot face la randul meu ceva pentru cei mai putin norocosi. Imi dau seama mai bine ca oricine altcineva prin ce trece el si familia lui. Si tot ce conteaza in aceste momente este sa SPERI. Si daca pot contribui la mentinerea sperantei, cu atat mai mult ma bucur.

Si e foarte usor de facut acest lucru, un simplu SMS la 890 si va fi cu 2 euro mai aproape de o viata normala. Uite, chiar acum trimit mesajul... Nu de alta, dar daca trece momentul, ma iau cu treburile de zi cu zi, cu problemele si pot uita... Insa speranta nu are optiunea de a lua o pauza... Uite, mi-au raspuns: "Ati donat 2 Euro pentru tratamentul medical necesar lui Razvan Zainescu. In numele lui Razvan, va multumim". N-ar fi frumos ca fiecare sa aiba acest SMS in telefon?

Cum spuneam, nu-l cunosc. Pur si simplu am citit si am simtit ca nu pot sta deoparte. Cu atat mai mult cu cat am trait momente asemanatoare. Iar cei care n-au trait poate vor aprecia si mai mult faptul ca sunt sanatosi si ca pot merge oricand la un film, unde e biletul costa 6 euro si iti ofera 2 ore de distractie... Ce ciudat... 2 euro pot o oferi cuiva o viata...

Multumesc!

Link-uri:
Blog Razvan Zainescu
PRO TV
Libertatea
Tudor Chirila

Am fost pe Arcul de Triumf! La Bucuresti!

Iata ca am reusit, dupa aproape 30 de ani, sa merg si eu pe Arcul de Triumf din Bucuresti! Ce-i drept, e deschis destul de rar si nu au fost prea multe ocazii, dar totusi... Mi-am zis ca am mers deja de 2 ori pe fratele lui mai mare din Paris, macar acum sa-l vizitez si pe el...

Ce pot sa spun e ca mi-a placut! Am fost prin multe locuri si acesta nu e cu nimic mai prejos, chiar si fata de cele din Elvetia! E renovat si arata foarte bine pe interior. Mai mult, e practic un fel de mic muzeu de istorie, cu fotografii din primul razboi mondial si cu diverse informatii despre faptele de eroism ale armatei romane. Foarte impresionant! Ba chiar rula si un filmulet cu imagini de arhiva din acele vremuri, lucru care mi-a placut foarte mult, foarte rar ai ocazia sa vezi imagini atat de vechi.

Si cel mai interesant e ca acesta nu e primul arc, in 1922 a fost inaugurata prima varianta! Acest prim arc s-a degradat insa si in 1936 a fost inaugurata a doua varianta, cea care se gaseste si in prezent.Iar privelistea e si mai frumoasa! La Paris se vad multe constructii, pe cand aici este foarte multa vegetatie in jur. Herastraul era foarte colorat, toamna aratandu-si adevarata frumusete. Parca e mai aerisit Bucurestiul vazut de sus, bulevardele par mai largi... Totusi nu-i chiar asa urat la noi! :)

Interesant a fost si ca la intrarea in arc erau cam 10 persoane imbracate in uniforme militare din primul razboi mondial, introducandu-te astfel si mai mult in atmosfera acelor timpuri.

Si a mai fost frumos pentru ca in capitala nu sunt multe locuri de unde poti vedea orasul de sus. In strainatate caut mereu locurile cu vedere panoramica, intelegi asa cel mai bine un oras. In curand insa o sa vad in fiecare zi orasul de sus, de la etajul 16 al City Gate (Pta Presei)! :)

Din pacate, nu am avut aparatul foto la mine, nu am stiut ca o sa ajungem sa urcam. Dar am facut totusi poze cu telefonul mobil, chiar daca nu sunt de o calitate foarte buna. Momentul trebuia imortalizat!

Toati buni! ;)

PS: Ei, mai e omu' ocupat cu serviciul, treaba, alea... Mai lipseste din on-line! :)

Acolo, in dreapta Casei Presei, ateriza un Wizz Air... Vremea inchisa nu a permis o poza mai buna! :)

Manastirea Casin.

Herastrau

Iesirea pe terasa.

Vedere spre Domenii

Cu soldatii!

Si eu cu soldatii!

Un soldat din 1918 cu un aparat foto din 2009! :))

Capete de omuleti la inaltime! :)

1 de la 3

Dap, azi s-a implinit un an de la number 3... Si uite ca sunt bine, au iesit si ultimele fire, desi mai sunt ceva urme ce nu se lasa batute.
Si am putut sa ma bucur de toate lucrurile descrise in postarile de mai jos. In special de prajituri! :)
A fost cam greut acum un an, mai ales ca am asteptat ceva pana sa inceapa... Cred ca asteptarea e cea mai grea, mai grea decat operatia in sine... Dar important e finalul. N-a fost simplu, a durat peste 4 ore si chiar a fost nevoie de o transfuzie de sange, noroc ca n-am o grupa rara. Si, cu ajutorul doctorilor minunati, iata ca e totul bine... Repet mereu acest fapt pentru ca lucrurile importante trebuie tinute minte si reamintite cu orice ocazie, pentru a avea o baza reala de unde sa inceapa fericirea. Termenul de comparatie. :D

Scurt si la obiect!
Ma-nclin! ;)

O nunta si-un botez

Ca asa-i frumos in viata, sa ne veselim! ;)

In ordine cronologica, Simona si Catalin. Si apoi una bucata tiz, Stefan a lu' Bulumaga (Mita&Cip). :))

Prima zi...

A doua zi...

A treia zi, ca-n povesti! Cateva prajiturele de la ciorba de potroace... :)))

Si la botez...


Si iarasi putin dulce... :)))

Sa salivati bine!!! :)))

Super flash mob Michael Jackson Bucuresti

Asta chiar mi-a placut! Chiar a fost super tare!!! Ce fain ca s-a facut si la noi asa ceva. Mi-ar fi placut sa particip! :))) Bravo scolilor de dans care au facut asa ceva!

S-au postat postarile! :)

Pentru ca eu folosesc mereu informatiile de pe TripAdvisor, m-am hotarat cu ceva timp in urma sa postez si eu la randul meu date utile despre hotelurile (pentru inceput) pe care le-am vizitat, pentru ca oamenii sa stie la ce sa se astepte. Si cu cat mai multe postari, cu atat lumea va fi mai informata. Poate, cine stie, o sa incerce si altii... ;)

Asadar, asta am zis eu:

Hotel Helvetie, Montreux, Elvetia

Hotel Cornavin, Geneva, Elvetia

si, mai veche:

Hotel Le Regent Montmartre, Paris, Franta

(daca nu mai sunt pe prima pagina, cautati, evident, tigrecbigrec! :) )

Gata, ata a fost! :) Asa, sa arat si eu ca am preocupari 'telectuale!

A, la Domnul Stoffel, la Zer Sunna in Zermatt, nu am ce scrie, ca nu e pe site, dar a fost foarte foarte bestial, frate!!! :)))

Vesti bune! Suntem cu "doar" 40 de ani in urma! :)

Legat de ce spuneam de Elvetia, ca suntem cu mult in urma fata de ce e acolo... Moddy's a spus ca suntem cu 40 de ani in urma, ceea ce e super bine, credeam ca suntem cu mult mai mult! :)))
Acum am si confirmarea:



(posibil intai sa trebuiasca sa dati un stop la filmuletul cu Madonna, ca nu stiu de ce canta singura in disperare! :) )

Ei au orase in care au interzis masinile, la noi aproape ca se interzic pietonii, care nu mai au loc de masini... Ei au masini electrice, la noi e plin de jeepuri care nu au vazut muntele niciodata...

Eu o sa incerc sa ma comport cat mai "elvetian". Stiu ca e aproape imposibil, dar daca macar unul incearca... Se mai baga cineva? ;)

Da, am fost si la Madonna...

Am fost si eu acolo, nu pentru ca sunt fan, ci pentru ca unele lucruri trebuie vazute in viata. Si concertul Madonnei am considerat ca e unul dintre ele. Si nu numai eu am fost, ci alti aproximativ 30 de prieteni, colegi sau cunoscuti. Persoane care au vazut Rolling Stones, Depeche Mode, Beyonce, Kylie Minogue, U2, George Michael si, bineinteles, Michael Jackson. Adica un public avizat. Care a apreciat showul, dar nu si "cantarea". Mie sincer-sincer Kylie mi-a ramas si acum in minte, pentru ca a cantat pentru public, nu doar pentru a face un show. Si a cantat, pe cand Madonna... Daca o lasi pe scena singura, cam pleci dupa 5 min...

Parerea unanima e ca a fost OK, dar asta pentru a fi ingaduitori si a nu ne parerea rau ca am dat bani pe bilet. Mai ales ca aici a fost prezent totusi un public avizat. La 120 lei minim un bilet, nu poti gasi prea multi "gura casca". Sincer, m-am uitat in jurul meu, cam 10% erau din genul "vangheliada", in rest erau oameni linistiti, veniti la un concert, la un eveniment serios. Pot spune ca majoritatea oamenilor s-a comportat civilizat. Asta dupa ce tocmai am venit de la campionii civilizatiei! :) De fapt, toti au facut acest lucru. Oameni pregatiti pentru un concert si pregatiti pentru un show, marketingul exclusiv facandu-ne sa avem asteptari foarte mari.

Deci spectatorii au vazut un show ca un film, la sfarsit te ridici si pleci, nu ceri bis. Plus ca se stie ca nu obisnuieste sa faca bis. Si am mai plecat repede si pentru ca stateam in picioare de aprox 6 ore, lucru care nu s-a intamplat in alte parti. O alta lipsa de respect, care nu cred ca a tinut de organizatori...

In ceea ce priveste "discriminarea", aici e o buba foarte mare. Absolut toata lumea a fluierat-o din toti plamanii si pe buna dreptate. In primul rand, nu te bagi acolo unde nu te pricepi, chiar daca ai bani. Consilierii ei au dat-o in bara. In al doilea rand, cum as putea sa nu fluier cand imi vorbeste de o minoritate care la orice colt fura, loveste si face numai rele? O minoritate care toata copilaria mea si a prietenilor mei nu a stiut decat sa ne bata, sa ne ia banii, mancarea si orice lucru pe care il primeam de la parintii nostri, in ciuda lipsurilor vremii... Pentru acesti tigani nu putem avea compasiune. Cand merg peste tot in strainatate si vin sa cerseasca numai persoane din aceasta etnie, urmad ca pe noi romanii sa ne strige peste tot cu batjocura "tziganii, tziganii", nu pot gandi antidiscriminator. Daca pana si Madonna imi canta 3 piese cu tigani si-mi pune imagini pe aceeasi tema, trebuie sa facem ceva. A, daca vorbim despre acei rromi (ati observat diferenta tzigani-rromi) care muncesc si castiga un ban cinstit, care isi vad de treaba lor, atunci toata stima si respectul. Dau mana cu ei si-i felicit. Dar cand eu am muncit si am invatat toata viata pentru a-mi asigura un trai decent, iar ei imi ranjesc cu dinti de aur dintr-un mertan luat dupa ce au furat sinele de cale ferata, atunci dati-mi voie, in deplinatatea facultatilor mele mentale, sa huidui si sa plec de la concert. Ceea ce au facut o parte din cei prezenti. Plus ca discriminarea nu vine din faptul ca au alta culoare, ci din faptul ca ei aleg sa traiasca o viata in promiscuitate, o viata in care fraierirea celui de langa tine este un lucru absolut necesar. O viata in care trebuie sa furi. Sau mai bine zis sa nu muncesti. Cei drept, si furtul presupune munca... Dar ei aleg sa faca acest lucru, nu e ca nu ar fi avut alte sanse... Asa ca daca doreste sa vada care-i situatia (nu cea din camera de 5 stele), sa faca o tura (era indicat dupa concert) prin RFG (adicatelea Rahova Ferentari Giurgiului) si pe urma sa vorbeasca!

Si un concert nu inseamna doar ce se intampla pe scena, ci si ce e langa. Organizarea a fost cum nu se poate mai slaba, Vodafone se pare ca e in criza rau (tot ei dau bani si pentru organizare). Sa nu poti sa iesi decat prin niste porti micute, impins din toate partile de aceea categorie care nu intelegea ca poate sa-si schimbe jetoanele pe bani si nu trebuie neaparat sa-si ia repede o bere... E o lipsa de respect totala si atunci trebuie sa tipam prin toate mijloacele posibile ca nu ne-a placut. Organizatorii au spus ca nu puteau sa ude pentru ca se facea mocirla. Dar cine a zis sa torni toata Dambovita? N-au vazut cum se face la un meci, in fiecare zi e udat cate putin... Si de varianta cu acoperirea ierbii cu ceva? Parca aceeasi organizatori au fost si la Kylie. Si s-a putut si a fost foarte bine. A, cica au respectat normele europene. Care norme europene de organizare in parc??? Printre copaci si cu prafu-n nas. Se vede si din poze, pluteste un nor de praf peste toti. Noi am venit la 7 jumate, dar cei care erau de la 5 jumate... Cam nasol.

A, si m-a mai deranjat un lucru. Dupa ce ca scena era amplasata foarte jos si persoanele mai mici de inaltime nu prea vedeau, se gaseau destui care s-au urcat in carca insotitorului pentru a vedea mai bine ceea ce oricum nu se vedea bine. Mi se pare cea mai mare lipsa de respect pentru zecile de spectatori aflati in spatele tau! Si care au platit si ei un bilet. NE un gest urat fata de cei care au platit sa vada un concert, nu ceafa celui ridicat.

In concluzie.
Organizare foarte proasta.
Legat de public, majoritatea a fost dintr-o categorie care sa-si permita 160 de lei pe un bilet. Adica destul de avizat. A huidui nu inseamna incultura, ba cred ca in acest caz poate insemna chiar contrariul. Adica "am vazut multe, iar ce faci tu aici chiar nu-mi place". Cui ii e frica de critica, in cele mai dure forme ale ei, sa stea acasa. Publicul plateste, el decide daca esti bun sau nu. Nu e dupa cum ti-ar placea tie, ca artist, sa fie.
Showul grandios. Fara egal pana acum. Totul aranjat pana in cel mai mic detaliu. Show a facut sa nu-mi para rau ca am dat banii pe bilet si ca le-m luat la doar 10 min de la punerea lor in vanzare prima data.
Cantareata Madonna nu m-a impresionat. Ba din contra. Destul de putina muzica, de cele mai multe ori de pe DVD-ul cu concertul. Si toate melodiile super mixate, doar refrenul se canta, pentru ca in rest sa fie miscare scenica. Si de cele mai multe ori nu canta ea, ci backing vocals-ul...
Artista Madonna nota 10. Cum se misca, cum poate sustine un show la varsta ei, super! Si asta a fost parte din banii meritati pe bilet.
Deci... Romania a evoluat. A vazut multi artisti mari. Nu mai suntem atat de in urma. Chiar am fost neplacut surprins de reporterul Realitatii Cosmin Stan care extaziat, de la inaltime, a strigat in microfon "Madonna a calcat pe pamant romanesc la ora 19 si 23 de minute!!!" E totusi doar Madonna, nu Mesia.

Asa ca hai sa evoluam. A fost OK. Dar criticam. Am vazut si noi destul de multe. Ne putem da cu parerea. Dar in comparatie cu asteptarile pe care chiar ea vrea sa le avem... Am iesit de la concert, am mers acasa si gata, a doua zi la treaba. Am iesit de la Kylie si am si acum acel "WOW". O buna prietena are un WOW de la Rolling Stones, iar altcineva are un WOW de la U2...
UNFORTUNATELY FOR YOU, MADONNA, WE WERE READY!!!
Multumesc!
Ma-nclin!

PS: Robbie, tata, pe unde esti? A, ianuarie, Londra? OK, s-a facut! ;)
PS2: Click pe poza pentru a se vedea mai mari.

Filmulet concert Madonna (click)


Madonna 26.08.2009

(ete, in dreptul copacilor se vede norul de praf care plana constant peste parc si oameni)

Gruezi! (adicatelea Buna pe elvetiana! :) )

Gata, m-am intors! Iar un concediu superb! Iar Elvetia e superba!!! Si chiar sunt in masura sa fac o comparatie, ca doar am fost in atatea locuri. Se deosebeste de celelalte locuri prin faptul ca ai ce vedea si intre A si B. Sunt privelisti ce cu adevarat iti taie repiratia! Ce munti, ce vai, ce trenuri, ce case, ce oameni! Suntem rau de tot in urma... Ce verdeata, ce flori! E totul pur si simplu minunat! Ei au de peste 100 de ani trenulete ce merg la 3.400 m... Prin munte, prin vai, pe oriunde. Cat de calmi, de frumos isi traiesc viata... Suntem departe, departe rau...
Ata ete. O sa mai revin cu impresii, chiar trebuie!
Deocamdata, vin o parte din poze! ;)



Elvetia 2009

Enjoy!

PS: Si, ca sa parafrazez un inscris de pe un tricou, va urez "GO TO HELLVETIA!" :)

Traiesc! :)

Hiuh! Gata! Am facut-o si pe asta! :) A dulut lau de tot, dal sunt bine!

Cum ziceam intr-o postare anterioara, azi am mers din nou la spital pentru a termina o data pentru totdeauna cu tot ce e legat de operatie. Trebuia sa-mi caute si sa-mi scoata acel fir rebel de la operatie, care facea sa nu se vindece rana. Nu putea fi absorbant pentru ca trebuia sa tina foarte puternic totul in jur. Cele absorbante se folosesc la interventii mai usoare (ca multi m-au intrebat daca erau fire absrobante). Eu nu m-am incurcat cu operatii usoare, cu fire absorbante, am vrut ce e mai "tare" in domeniu! :)

Si am zis ca merg, rezolv si gata, am scapat. Desi mi-era un pic cam... cum sa zic... pai sa zic... teama, :P, ca nu stiam ce se intampla, cum, cat etc etc. Asa ca m-am gandit sa nu stau pe acolo sa mai astept si sa ma duc atunci cand stiu ca vine profesorul la sala de consultatii. Ei, ghinion de nesansa, tocmai azi a intrat direct in operatie! Ptiu! De fiecare data cand veneam devreme asteptam o ora - doua, chiar trei, acum cand am venit un pic mai tarziu a intrat el mai repede cu treaba. Uof! Asta e, am inceput sa-mi fac actele pentru internare de o zi. Chiar mi-au repartizat un pat, dar am zis ca nu mai vreau eu sa intru asa curand intr-un salon! Nu, nu, mai bine stau pe hol! Cu toate ca mi-au spus ca e posibil sa astept pana dupa-amiaza. Stau frumos pe scaun, dar nu in salon, acolo stau oamenii bolnavi! :D Si sincer, cel mai greu intr-un spital e sa astepti, timp in care vezi cata lume cu probleme poate sa existe... Abia in momentele astea iti dai seama cat de importanta e sanatatea si ce putin apreciem ca putem merge pe ambele picioare, folosi ambele maini, vedea, auzii, simtii... Ei, pana la urma m-am invartit eu vreo 3 ore pe acolo si a venit momentul asteptat. Ca intr-un final iti spui "aoleu, cat am stat, mai bine sa intram si sa terminam o data!" E si asteptarea buna la ceva, te face sa-ti treaca frica! :) Asa ca s-a purces la evenimente. Intai a incercat sa-l gaseasca pe firul cel rebel fara anestezie, dar i-am dat de inteles repede ca trebuie sa incerce cu! :) Dar in timp ce-mi facea injectia mi-a spus "a, oricum nu cred ca o sa tina!" Ptiu, macar daca nu spunea si lasa efectul Placebo sa intre in vigoare! Ei, ce mai una alta, a cautat el vreo cateva minute prin minunatia mea de interior, a gasit pezenveghiul si a inceput sa invarteasca la el, parca era un crocodil cu prada-n in dinti. Va dati seama ce minunat te poti simti in acele momente... M-au trecut toate caldurile si toate injurat... astea, cuvintele din dictionar cu putinta! Intr-un final mi l-a aratat triumfator, era un ditamai manunchiul, nu doar un amarat de firicel! Auzi, tu, sa stea el la mine acolo! 9 luni jumate! Parca nascusem ceva mai tarziu de termen. So fi crezut embrion, saracu'! Pe criza asta, te recalifici profesional! Am rugat-o pe asistenta sa-i spuna sa-i fie rusine ca a stat acolo! Si nu o rusine d-asta simplu, ci o rusine de 5 minute. Culmea, chiar i-a spus!!! :))) Si gata, a venit sentimentul acela atat de minunat, pe care il ai cand se termina o chestie care te doare rau-rau. E tare placut, din pacate a trebuit sa-l simt de prea multe ori in ultima vreme! :) Mi-a spus ca in 10 zile trebuie sa treaca, dar ca nu e 100% sigur ca a disparut orice urma... Dar eu zic ca gata, pana aici a fost, de-acum yo sunt sefu' si eu comand! Si comand sa fie bine!

Si mai comand ca toate lumile sa fie sanatoase si sa avem doar povesti de spus urmasilor urmasilor nostri!

Si vreau ca dupa toata aceasta aventura sa raman doar cu bucuria data de vorbele bune spuse de cei dragi din jurul meu. Incurajarile tuturor au contat enorm pentru mine. E foarte placut sa stii ca lasi ceva in urma ta si, la nevoie, are cine sa te sprijine. Si de aceea eu sunt recunoscator. Stiu, pentru unii e greu de inteles, dar asta e din cauza faptului ca nu au trecut prin toate 'cestea. Pe de alta parte, ma bucur enorm ca nu inteleg, pentru ca e datorita faptului ca nu au trecut prin toate 'cestea! :) Nu vreau ca nimeni sa treaca prin ce-am trecut eu. ;)

Hai ma-nclin si v-am pupat!
Tot inainte!



PS: Moama, cat imi place melodia asta!!! Ehei, tineretea...

Sneak preview of an unpublished Michael Jackson song

"Take me to a place with no name"
dupa America - "Horse with no name"

Ei, credeati ca am scapat?

Nop, nu e asa usor... Pai cu ce m-as mai distra eu? He he...

Am fost ieri la dom' doftor, pentru ca tot nu mi se inchide operatia intr-un loc. De 9 luni jumate... Se pare ca a ramas acolo un fir, care nu vrea sa iasa si pace. Fiind o operatie foarte complexa, nu au fost folosite fire absorbante, ca trebuiau sa tina serios pentru o perioada mai indelungata. Asa ca iar a incercat sa-l scoata (auch), dar nu a reusit... Deci, saptamana viitoare trebuie sa faca o mica interventie, cu anestezie si tot tacamul... Bine ca e doar locala! Uof, nu vrea sa ma lase linistit si pace... Iar la spital, iar in sala de operatii... Au zis ca nu o sa fie ceva complicat, dar totusi... Nu ma mai vedeam pacient prea curand! :) Sper sa fie OK, sa nu fie ceva complicat si scap odata de toata tarasenia. Si sa nu ma doara pe urma, ca acum tine sa-mi aminteasca mereu ca am ceva pe acolo...

S-a gandit ca daca tot n-am stabilit nimic de concediu, macar sa fiu sigur ca nu ma mai gandesc la planificare! :))) Vezi, criza asta pana la urma ne ocupa prea mult timp, sunt alte lucruri mult prea importante asupra carora trebuie sa ne concentram... Sa ne bucuram de momentele fericite, ca d-altele vin cand te astepti mai putin...

Hai sa ne auzim cu bine!

Si a fost MJ...

Aseara m-am uitat la concertul lui Michael Jackson de acum 17 ani... Si ma gandeam ca parca ieri a fost... Cum mai trece timpul. Imi aduc aminte ca dupa concert, a doua zi, colegele mele Elena si Luciana ne-au spus ca au fost la concert. Moama, ce le-am mai invidiat! Va dati seama, imediat dupa Revolutie, sa vina un asemenea star la noi si sa mergi la concert? Era o chestie extrordinara! Acum, ma pregatesc sa merg la Madonna, dupa ce am fost la Kylie, la Beyonce... Nu mai e ceva asa iesit din comun. Dar la acea vreme era ceva fantastic, ati vazut cum lesinau din minut in minut spectatoarele innebunite. Si ce miscari facea, ce secvente de dans, pe buna dreptate i se spune Regele muzicii pop. Cu siguranta o sa mai treaca multa vreme pana o sa mai apara unul ca el, un showman total.

Nici nu-mi vine sa cred ca putem vorbi la trecut de Michael Jackson, parca e un lucru ce a fost toata viata alaturi de noi, un lucru sigur si constant. Acum ca ni se spune ca nu mai este iti da un sentiment tare ciudat. Nu am fost un fan inrait Michael, dar mi-a placut. Tin minte ca atunci am vrut sa-mi iau caseta originala, care costa enorm si abia am convins-o pe mama sa o cumparam, a fost un efort. Ca nu se compara cu cele vandute la colt la Romarta sau Romana (Poker, Vivo, mai tineti minte?). Si erai super tare daca aveai o caseta originala. Erai admirat de toti! :) Si puneai la walkman si nu te mai incapea placerea de a merge pe strada cu "muzica la brau" si fredonand melodiile care-ti placeau. (Apropo, stiti ca zilele acestea walkman-ul a implinit 30 de ani??? E interesant sa vedeti ce zice un adolescent din aceste vremuri).

Chiar imi pare rau ca nu mai este... E pacat, cred ca mai putea face treaba. Asa iti dai seama ca trebuie sa faci mai multe cu timpul tau, pentru ca in aceste momente realizezi ca lucrurile nu stau pe loc. Si daca pana si Michael Jackson nu mai este, inseamna ca este pe bune!
Ata ete, the show must go on! Ramanem cu amintirile si cu melodii pe care si copii copiilor nostri sunt sigur ca le vor fredona.

Pana atunci, ma bucur ca pot sa ascult toata discografia lui. Chiar am descoperit melodii pe care nu le stiam. Enjoy!
Radio Michael Jackson

PS: 1 an de la nr 2. :) Uite ca pot sa spun si asta! :P Nu credeam eu atunci... Dar nu tine de noi, ci de El. :D

Un an

Dap... Uite ca a trecut un an de la inceputul marii mele aventuri... Da, cu siguranta ca se vede totul altfel acum. Tot sistemul de valori s-a schimbat. E ciudat, acum nu stiu daca sa zic ca "ce ghinion ca mi s-a intamplat asa ceva!" sau "ce noroc ca pot spune: uite, a trecut un an si acum sunt sanatos, fara alte urmari!". Dar cum mai spuneam, "sa nu ne dea Dumnezeu cat putem duce!". Norocul meu ca am intalnit doctori extraordinari. Si m-au facut bine. Efectiv, acum sunt la viata cu nr 2. De aceea, sper sa fiu pisica, sa mai am vreo 7 de rezerva! :)

Nici nu stiu cand a trecut timpul. Desi am stat aproape 7 luni acasa, parca nu a fost nimic important intre ultima zi de servici, vineri 13 iunie 2008 (hmmm... :) ) si luni, 5 ianuarie 2009. Poate pentru ca mintea mea vrea sa dea la o parte perioada aceea neplacuta. Acum nici nu-mi pot inchipui cum am putut sta eu atata timp in spital. Mai trec pe langa Municipal si-mi aduc aminte cum 5 saptamani nu am parasit etajul 7 si ma gandeam mereu daca o sa mai pot trece eu vreodata cu masina prin fata spitalului... Si sa fie cald si frumos afara si copacii verzi si sa tragi aer in piept si sa-ti spui "mai simt asa bine!" E tare ciudata viata asta, cum iti da cate o lectie si te face sa-ti dai seama ca nu apreciezi niciodata indeajuns lucrurile simple pe care le faci in fiecare zi. Lucuri pe care le iei ca atare, fara se te gandesti ca pana si traficul e un lucru placut pentru ca inseamna ca esti sanatos si te poti duce acasa la cei dragi, sa te bucuri alaturi de ei... Si chiar sa mergi la serviciu e haios, ca te intalnesti cu colegii, mai schimbi impresii si, pana la urma, e locul care iti permite sa ai ceea ce trebuie pentru a te distra cu familia si prietenii in timpul liber.
Da, asta e viata... Cu sus si jos, cu stanga si dreapta... Niciodata sa nu te plictisesti. Singurul lucru care face diferenta e CUM TRAIESTI FIECARE CLIPA. Depinde de tine daca te bucuri de fiecare moment sau uiti sa faci acest lucru prins cu "tot felul" de probleme.

Tot ce pot spune e ca eu ma bucur. De ce? De tot. Si cand sunt trist sau suparat ma gandesc ca sunt sanatos sa pot sa fiu trist sau suparat. Si-mi trece. Mai mult, stiu ca putea fi si mai rau, asa ca devin chiar un pic bucuros... Depinde de termenul de comparatie, acesta e unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat. Cand nu-ti place de tine, gandeste-te ca poate altii nu sunt asa norocosi ca tine...

Si dupa toate cele intamplate ma gandesc mereu la cei mai putini norocosi si incerc, dupa cat ma tin puterile, sa-i ajut. Pentru ca intotdeauna puterea exemplului e cea mai graitoare. Si chiar daca mi-as dori sa se implice din ce in ce mai multi, inteleg ca unii sunt prinsi in valtoarea realitatilor cotidiene si lasa deoparte atentia pentru semenii nostri. Dar eu nu ma las, important e sa fie cineva care sa faca ceva. Si stiu ca sunt mereu cativa care se implica. Ceea ce e super. Asa ca am incercat sa schimb ceva pentru Dragos, Selena, Stefanut, SMURD. Si o sa continui sa fac ce pot! Pentru ca important e sa faci ceva atunci cand e nevoie, s-ar putea ca peste o saptamana sa fie prea tarziu... S-ar putea ca peste cateva ore sa fie prea tarziu. Mie imi suna mereu in cap vorbele doctorului, spuse dupa prima operatie: "daca mai asteptam cateva ore...". Si de aici intelegi ca totul se schimba. Stii ca totul se schimba. Stii ca nu mai poti fi la fel si stii ca trebuie sa faci lucrurile altfel. Pentru tine si pentru cei din jur. Ce ti-e dat iti poate fi luat. Si iti va fi luat, conteaza sa faci ceva intre timp.

Si asa a trecut un an si uite ca pot sa scriu aici... Chiar ma bucur ca am avut aceasta idee. Pentru ca am aflat ca sunt multi interesati de ce mai fac... Si ma bucur ca am facut ceva care a contat. In momentele grele iti sunt aproape cei pentru care insemni ceva. Si sa stii ca in sufletul cuiva scrie pe o bucatica, oricat de mica, numele tau, e fantastic! Si e si mai fanstastic cand descoperi ca sunt alaturi de tine oameni cu care ai crezut ca nu te-ai intersectat indeajuns de mult incat sa iti fie alaturi. Treci mult mai usor prin toate. E aproape imposibil sa treci singur prin toate. De aceea multumesc inca o data tuturor celor care au fost alaturi de mine, printr-o vizita, printr-un telefon, email sau sms. Sau pur si simplu care mi-au spus "m-am gandit la tine". E minunat...

E minunat ca pot scrie aici... E minunat ca macar cineva sa citeasca aceste randuri... E minunat... Sa ramaneti minunati!

Ma-nclin!

Sanatos m-ati gasit, sanatosi va las! ;)

tigrecbigrec

Il stiti pe ala? Era var-miu! :)

Da, am fost instiintat! Asa ca am cautat! Si uite ca am gasit! :)
Parafrazand, as putea spune asa: Il stiti pe ala mare, de punea la sfarsit ketchup pe cartofi...? Era var-miu!!!
Ete acilea:



Hi hi!
Nu, serios, chiar a var-miu!!! :))))) Singurul meu var primar, Doru. Adica nu e primar (inca), abia termina facultatea. :D

Mi s-a parut funny...

Schimband un pic tonul fata de postul anterior...
Mi-am facut curaj si am facut curat prin Favorites... Nu, nu respirati usurati, nu pe laptop ci pe desktopul de acasa... Adica o treaba de vreo 10 ori mai usoara! :)
Asadar, am gasit un link catre un site care arata topul bloggurilor din Romania. Habar n-am cum am ajuns acolo. Am "gugalit" si eu din curiozitate tigrecbigrec si am ajuns pe acest site. Iar acum am vazut un widget tare haios. Asa ca am zis sa-l pun aici sa va amuzati si voi. Nu stiu inca daca il voi face permanent, pentru ca, pe de o parte, nu ma intereseaza niciun top, iar pe de alta parte widget=reclama pentru nu-stiu-ce si deocamdata nu stiu daca merita... :)
Asa ca enjoy si mai vedem!



A, si pe locul 45, pe prima pagina, am descoperit pe dom' Fluture, aka Bogdan. Tare, dom'le, tare!

Hai Sarbatori Fericite!

MULTUMESC!

Am gasit filmuletul, asa ca pot spune MULTUMESC! Multumesc Georgiana, Ana, Roxana, Bogdan, Daniel! Multumesc si celorlalti care au urmat sfatul meu si au redirectionat 2% din impozitul pe venit datorat statului catre SMURD! Sau catre oricare alta fundatie. Si sper ca la anul sa fim cat mai multi! Si sa nu mai apara stiri ca aceasta.

Prin urmare:



Si inca un motiv pentru care este nevoie? Acum doua zile s-a intamplat acest lucru, iar eu am trecut la cateva minute. Si erau la treaba. Gratie lor, evenimentul nu a avut urmari si mai tragice.

MULTUMESC!

Si a fost si nunta 3...

Am incheiat sezonul de nunti! A fost un maraton, dar am reusit! Hiuh! Traim, deci existam! Stim pe dinafara toate obiceiurile, am invatat toate cuvintele de la "Pusca si cureaua lata". Ba chiar si la biserica ne descurcam bine cu textul slujbei. Acum ne putem relaxa linistiti pana... la jumatatea lui iulie, cand ne asteapta o nunta de 3 zile si 3 nopti! La propriu! :)))

Si, bineinteles, poza cu mireasa, sa-mi poarte noroc! :D

(dap, este acel buchet! :) )

(spumege pocalul! :) )

Si... cam atat de pe la nunti. Tare dragute toate 3, sunt frumoase aceste evenimente.

Ciao!