4 luni, 3 operatii si 2 vieti

Da... Cam asa s-ar putea rezuma ultima perioada de timp. De 4 luni am inceput o noua viata, una total noua, in care lucrurile s-au dat peste cap total. Nimic nu mai este la fel ca inainte si parca mi se pare ciudat cum erau lucrurile cu nu foarta multa vreme in urma. Evident, nici macar in visele urate nu ma gandeam eu la asa grozavii, asa ca desi eram as la "scenarita", tot nu puteam sa fac o asa telenovela. Ma gandesc serios ca as avea un rating destul de mare cu transcrierea tuturor intamplarilor din ultimii 10 ani!!! Acasa TV scrie pe mine! :)

Pana la urma totul e bine cand se termina cu bine... Mai am eu o luna de recuperare, dar bine ca nu ramane nimic permanent... Intotdeauna depinde de lucrul care serveste drept termen de comparatie. Totul e atat de relativ. Fata de unul care nu s-a operat in viata lui, eu sunt deja la numarul 4 (una cand eram mai mic). Mult. Multa suferinta, mai ales acum in cele 7 saptamani de spital, din care 3 nu am pus mancare sau apa in gura... Crunt. Excelent fata de altii care au de suferit toata viata de pe urma unei boli, fata de altii care se opereaza si doctorii, cu toate eforturile supraomenesti, nu reusesc sa gaseasca o rezolvare. Depinde cum privesti. Sarac daca ma uit la averea lui Patriciu, bogat daca ma uit la pensia multora dintre bunicii nostri... BOGAT PENTRU CA II AM ALATURI DE MINE PE CEI DRAGI, PENTRU CA AM ALATURI DE MINE PRIETENI SI COLEGI MINUNATI! Si aici nu mai exista si "cealalta parte". Ceea ce e super! Stiti cum se spune, sa nu-ti dea Dumnezeu cat poti duce cu adevarat!

Asa ca, dragii mei, alegeti-va cu atentie termenul de comparatie. Dupa toata aceasta experienta, eu as alege de acum inainte un termen de comparatie din care sa ies bine. Si-asa viata e scurta, de ce sa ne mai posomoram cu termene prea sus de noi? Nu mai bine sa-i multumim lui Dumnezeu pentru sanatate si pentru faptul ca cei dragi sunt langa noi si sa ne bucuram de fiecare zi in care putem merge, alerga, rade, trage aer in piept si avea ce pune pe masa?! Da, posibil sa fie un efect al acestui al meu "4, 3, 2" si anume ca am devenit mai filosof... :) Ei, nu o sa supere nimeni ca poate le mai aprind niste beculete cu "uite, dom'le, la asta nu ma gandisem, parca ma simt mai bine acum analizand din alta perspectiva!" Si eu am voie sa ofer o alta perspectiva pentru ca am devenit mai filosof pe pielea mea!!! :) Toate trec si raman in urma, dar macar sa tragem invataminte din toate astea...

Deci, bucurati-va! De toate, de toti, de fiecare zi! Alegeti-va un termen de comparatie care sa va avantajeze! Nu va costa nimic! Si o sa va fie inzecit mai bine! TRAITI AZI, MAINE E DEPARTE, IERI PASTRATI DOAR CA AMINTIRE! He, cum ar spune Roxana, acesta este un tibism!

Si-nchei cu ce spunea "un anonim" (nu l-am depistat inca, dar si daca-l prind... :) ) intr-un comentariu la unul din posturile mele anterioare:
"Si cand vei fi tu asa, batran, cu parul grizonat si cu riduri adanci pe frunte, cu o sotie frumoasa in dreapta, iar in jurul tau cei 3 copii care ti-au adus si cei 6 nepoti in vizita, o sa le spui ce an 2008 ai avut...vezi, asta e frumusetea vietii, ca oricat de multe momente grele iti ofera, ai ce povesti la nepoti...si astfel vei fi eroul lor :P"

Asadar si prin urmare, ma-nclin! ;0)